Reindustrializarea nu a modificat harta industriala a tarii

Primii zori ai capitalismului si economiei de piata nu au produs schimbarile pozitive asteptate pentru industrie. Reorientarea pe piata, materia prima insuficienta, tehnologia invechita, calitatea proasta a marfurilor industriale si multe altele au demonstrat limitele industriei romanesti si imposibilitatea ei de a concura in conditiile economiei de piata. Insa, odata cu patrunderea investitorilor straini in industria romaneasca, situatia s-a modificat. Practic, cu ajutorul capitalului strain, ale fortei ieftine de munca si ale statului, in Romania a demarat procesul de reindustrializare. In acest context, aportul industriei la PIB a crescut, locurile de munca au reaparut, numai ca, din pacate, harta industriei romanesti a ramas la fel.

Spre exemplu, in Bucuresti-Ilfov si judetele Arad, Brasov, Prahova, Timisoara, industria s-a revigorat, in plus au aparut ramuri noi ale acesteia. In alte judete, precum Arges, Craiova, Galati, a avut loc o redresare a ramurii industriale principale. In schimb, in judetele Bistrita-Nasaud, Botosani si altele, productia industriala a ramas la aceiasi parametri sau a scazut, cum este cazul judetului Iasi.



Judetele puternic industrializate isi mentin intiietatea

In procesul reindustrializarii, judetele puternic industrializate si-au mentinut intiietatea (deja traditionala), fiind preferate atit de investitorii romani, cit si de cei straini. De altfel, se poate spune ca nici nu au avut concurenti. Si asta pentru ca le-au oferit investitorilor "tacimul" necesar: fabrici, forta de munca specializata, infrastructura (Arad, Brasov, Bucuresti-Ilfov, Timisoara) sau resurse (Prahova).

In ceea ce priveste dezvoltarea industriala, doua judete merita remarcate: Prahova si Cluj. Judetul Prahova este recunoscut datorita resurselor petroliere. Intr-adevar, petrolul a contribuit mult la dezvoltarea judetului, dar sa nu uitam ca si industria alimentara sau industria chimica si extractiva au avut o pondere insemnata in acest sens. Dar, ceea ce trebuie remarcat este ca, in prezent, industria din Prahova inseamna mai mult decit resurse si facilitati, inseamna cultura si stil de viata formate in jurul ei, fapt ce explica enorma contributie, de 8%, la productia industriala a tarii.

Judetul Cluj constituie exemplul cel mai relevant de dezvoltare industriala recenta. In judet, Cluj-Napoca si localitatile apropiate au constituit un adevarat pol de atractivitate pentru investitorii straini. In ultimii ani, harta industriala a judetului a cunoscut adevarate modificari, acestea fiind posibile gratie construirii parcurilor industriale. De exemplu, la Cimpia Turzii, Dej si Cluj-Napoca, multinationale de renume din Germania, Japonia, Spania, Suedia etc. si-au extins productia. Jucu, o alta localitate cindva necunoscuta, a intrat in atentia lumii cind Nokia si-a mutat aici fabrica de la Bochum. Si investitiile nu se opresc aici. Conform ultimelor zvonuri, Daimler intentioneaza sa se extinda la Jucu.

Daca in judetul Cluj investitiile sint de ordinul sutelor de milioane de euro, in Iasi, unde exista o forta de munca impresionanta, situatia nu este deloc roz. Mai sint si alte judete din tara unde industria este slab dezvoltata: Vrancea, Bistrita-Nasaud, Maramures, Drobeta-Turnu Severin etc.



Sa speram la noi investitori si noi puncte de reper

In 2009 se asteapta ca harta industriala din Romania sa stagneze. Motivele sint obiective si lesne de inteles. In perioada de criza financiara, companiile nu risca sa investeasca enorm si inutil. Dimpotriva, pentru a-si proteja investitia, recurg la concedieri tehnice. In citiva ani, cu certitudine, situatia se va redresa, iar pe harta industriala a tarii este posibil sa apara noi investitori si, sa speram, noi puncte de reper.